Catedrala Episcopala Adormirea Maicii Domnului din Buzau

Pe baza documentelor de arhiva, dateaza din anul 1500, cand domnitorul Tarii Romanesti era Radu cel Mare (1495-1508), hotararea infiintarii acesteia fiind luata in cadrul sinodului mixt, prezidat de fostul Patriarh ecumenic Nifon

situata pe Aleea Episcopiei nr. 2, Buzau;
ctitorita de catre Matei Basarab in anul 1649;
poarta hramul "Adormirea Maicii Domnului";
a trecut prin numerosae reparatii si transformari arhitecturale;
a fost redeschisa in anul 1949 de catre Patriarhul Justinian;
restaurarea completa a bisericii a fost facuta abia in anul 1999;
detine obiecte de arta precum: iconae imparatesti imbracate in argint, carti si obiecte de cult.

Parcul Marghiloman din Buzau

aflat in partea de sud-est a municipiului Buzau;

este constituit din gradina vechiului conac apartinand familiei Marghiloman;

tatal "lordului valah", asa cum era denumit in epoca fostul prim-ministru al Romaniei, Alexandru Marghiloman (1854-1925), castigase proprietatea la carti; pe acest intins domeniu, s-a ridicat Vila Albatros, o vila decorata splendid, cu mobilier ce astazi se gaseste la Muzeul Judetean de Istorie; vila poarta numele calului preferat al omului politic, pasionat de cai si automobile; parasita inca din anii '30, vila a adapostit dupa razboi diferite institutii, iar astazi a ramas in paragina, implinind parca blestemul proprietarului initial al domeniului: "Sa se aleaga praful de tot ce va fi construit pe acest loc!";

sotia lui Alexandru Marghiloman este cea care a adus aici plante exotice si a infiintat un parc dendrologic, cu un secol in urma;

exista si un lac.

Parcul Crangul Buzaului

situat in partea de vest a orasului Buzau;
ocupa o suprafata de 10 ha;
aceasta suprafata reprezinta o parte dintr-o padure de 189 ha, numita Padurea Crang, o ramasita a Codrilor Vlasiei;
braniste domneasca atestata de pe vremea lui Radu cel Mare, domn al Tarii Romanesti intre 1495-1508;
intalnim aici stejari seculari si plante rare - sica si laleaua de crang;
rezervatie naturala.

Rezervatia naturala Focul viu din Terca

• situata pe raza satului Terca, comuna Lopatari, pe valea Slanicului;
• monument al naturii, de interes geologic;
• fenomen natural datorat emanatiei continue de gaze din pamant, prin fisurile si crapaturile scoartei, ce formeaza cateva flacari ce ard in permanenta;
• flacarile se inalta pana la aproape 1 m, cu un diametru la baza de 20-30 cm;
• ocupa o suprafata de 0,03 ha;
• fenomenul este deosebit de interesant in timpul noptii.

Rezervatia naturala Vulcanii noroiosi

• situata in Subcarpatii de Curbura, pe raza comunelor Berca si Scortoasa;
• fenomenul poate fi observat in doua puncte separate, numite Paclele Mari (coordonate 45.3399, 26.7081) si Paclele Mici (coordonate 45.3587, 26.7114);
• zona reprezinta singurul loc din Europa in care pot fi vazuti vulcani noroiosi, fenomene similare inregistrandu-se doar in Siberia si in Australia;
• rezervatie geologica si botanica;
• aflata la o altitudine de 300-550 m, ocupa o suprafata de cca. 30 ha;
• reprezinta unul din cele mai interesante monumente ale naturii din lume;
• vulcanii noroiosi sunt formatiuni create de gazele naturale provenind de la peste 3.000 m adancime, care trec printr-un sol argilos, in combinatie cu apa din panza freatica; gazele imping spre suprafata apa amestecata cu argila, iar namolul format de acestea se usuca in contact cu aerul, formand niste structuri conice asemanatoare unor vulcani; namolul este rece, deoarece vine din straturile de argila;
• numiti si zalte, pacle sau fierbatori, vulcanii noroiosi creeaza un interesant peisaj cvasi-lunar;
• pe harta militara austriaca, cunoscuta ca harta Specht, din 1791-1792, sunt marcate patru arii cu pacle sau vulcani noroiosi, doua dintre acestea disparand intre timp;
• desi solul sulfuros si saraturos este nepropice vegetatiei obisnuite, anumite specii de plante, cum ar fi gardurarita, saracica, branca, rugina, pelinul, dar si o padurice de liliac, s-au adaptat la acest mediu;
• se gasesc aici scorpioni si termite;
• din zacamantul de la Berca provin si resturi osteologice de mamut, unele recuperate, in 1924, si pastrate in Muzeul de Istorie Naturala "Grigore Antipa" din Bucuresti.

Muzeul Chihlimbarului din Colti

• situat in comuna Colti, la circa 65 de km de municipiul Buzau;
• aici a fost singura exploatare de chihlimbar din Romania, inchisa in 1948; pe aceste meleaguri, extractia acestei pietre dateaza din epoca bronzului; muzeul se afla langa fosta mina;
• a fost deschis in 1973 si este singurul astfel de muzeu din Romania;
• functioneaza intr-o casa in stil popular;
• adaposteste o bogata colectie de chihlimbar, colectii de flori de mina, roci, fosile si pietre semipretioase, documente privind exploatarea chihlimbarului, proprietatea asupra pamantului, atestarea documentara a localitatii Colti, invatamantul, cultura si istoria acestor meleaguri; la etaj se afla o colectie de etnografie, compusa din obiecte taranesti vechi, donate de locuitori: razboi de tesut, stergare, lazi de zestre, piepteni pentru lana, piepteni pentru canepa, cofe, cric din lemn, opinci din lemn etc., dar si o interesanta colectie de batiste cusute manual;
• ca obiecte deosebite pot fi enumerate: o bucata de chihlimbar de 1,785 kg, o alta bucata de 1,5 kg, obiecte din chihlimbar de diferite nuante de culori, de la galben transparent, verde, pana la negru opac, sau cu mai multe nuante de culori intr-un singur obiect, un cercel din chihlimbar care are conservat in el o furnica (despre care specialistii spun ca a trait la Colti acum 30.000.000 de ani), o bucata de chihlimbar sectionata care pastreaza urme din scoarta copacului din care a provenit rasina respectiva etc.;
• cel mai mare chihlimbar din lume, Romanit, de 3,450 kg, a fost achizitionat de Muzeul Judetean Buzau;
• program de vizitare: miercuri-vineri si duminica, intre 09.00 - 17.00; sambata, intre 09.00 - 14.00; luni si marti inchis.

Tabara de sculptura in aer liber de la Magura

• situata la 28 de km de orasul Buzau, pe raza administrativa a localitatii Magura;
• amplasata in apropierea Manastirii Ciolanu;
• apartine de Muzeul Judetean Buzau;
• marcheaza cele 16 secole de atestare documentara a Buzaului, fiind astfel conceputa ca, timp de 16 ani, 16 sculptori, mereu altii, sa lucreze in poienile Magurei si sa lase cate o lucrare distincta ce-i reprezenta;
• s-a deschis oficial in august 1970 si s-a repetat pana in 1985;
• cand fenomenul s-a incheiat, au ramas aici 256 de lucrari in piatra, lucrate de 163 de scluptori, adevarate capodopere ale geniului, ce se intind pe 21 ha;
• la mai putin de 200 m se afla o panta unde legea gravitatiei pare sa nu functioneze.